În 1935, Stan Ioan Pătraș, pe atunci un anonim sculptor în lemn, a cioplit primul vers al unui epitaf pe o cruce din Săpânța. Cimitirul Vesel este un fel de arhivă care păstrează încrustate în lemn poveștile vieții săpânțenilor. Și ca să fie "vesel" acest loc trebuia să fie un spectacol de culoare. Stan Ioan Pătraș a făcut ceva ce nu a mai făcut nimeni până atunci în Maramureș: a adăugat lemnului culorile vieții și a transformat un loc de regulă trist într-un loc vesel.